Se caracterizeaza prin durere toracica, avand caracter de apasare sau de „gheara” cauzata de scaderea fluxului sanguin catre inima, fiind un simptom al bolii coronariene. Cea mai frecventa cauza a ischemiei muschiul inimii este boala arteriala coronariana datorata ingustarii arterelor prin procesul numit ateroscleroza.

Printre simptomele anginei pectorale, se numara: -dureri toracice avand caracter de presiune sau arsura, cu/fara iradiere la nivelul  bratelor, gat, maxilar, umar sau spate; disconfort toracic, senzație de greață, oboselă, dificultăți de respirație, transpiratie, ameteli.

INFARCTUL MIOCARDIC

Infarctul miocardic (IM), numit frecvent și atac de cord, este consecinta întreruperii fluxului sangvin la nivelul unei porțiuni a cordului, fapt ce determină moartea celulelor miocardice. Cel mai frecvent se produce prin obstrucția unei artere coronare în urma rupturii unei plăci de aterom.

Simptomele clasice ale infarctului miocardic acut sunt durere aparuta brusc in piept (în mod specific cu iradiere la nivelul brațului stâng sau la nivelul gâtului), dispnee, grețuri, vomă, palpitații, transpirații și anxietate.

Printre factorii de risc se numara: diabetul zaharat, fumatul, obezitatea, dislipidemiile, stresul. Astfel, infarctul miocardic reprezinta o urgenta medicala, iar pacientii cu acest diagnostic au sanse de a fi salvati si recuperati, daca se prezinta la medic in primele 4 – 6 ore de la debut.

Dislipidemia este o afectiune datorata alterarii metabolismului grasimilor, caracterizata prin valori crescute ale colesterolului, LDL-colesterolului, HDL-colesterolului, trigliceridelor, fapt ce contribuie la declansarea si evolutia aterosclerozei. 

Principalele cauze ale dislipidemiei sunt cele primare (genetice) si cele secundare (stilul de viata). Cauzele genetice implica o predispozitia organismului de a produce prea mult colesterol “rau” si prea putin colesterol “bun”. De asemenea, stilul de viata poate conduce la o astfel de afectiune daca este caracterizat de un consum foarte mare de grasimi saturate, prajeli si alcool, dar si de sedentarism, fumatul sau administrarea pe perioade lungi a anumitor medicamente (estrogeni, corticosteroizi, contraceptive orale, medicamente antivirale pentru HIV etc.).

Diagnosticul de dislipidemie este dat de medic in urma unui setului de analize de sange, numit profil lipidic. Profilul lipidic include colesterolul total, trigliceridele, colesterolul HDL si colesterolul LDL, si contine toate informatiile necesare medicului in stabilirea diagnosticului. 

De prima intentie, terapia presupune scaderea ponderala, o dieta saraca in grasimi saturate si exercitii fizice. Daca astfel de masuri nu dau rezultate, in a doua etapa, se vor adauga medicamente de reducere a nivelului lipidelor din sange.

Hipertensiunea arterială reprezintă una din cele mai frecvente patologii întâlnite în practica medicală și un aspect îngrijorator constă în diagnosticarea acesteia la vârste tot mai tinere, fapt datorat unui cumul de factori. Hipertensiunea arterială(HTA) reprezintă creșterea valorilor tensiunii sistolice ≥140mmHg și diastolice ≥ 90mmHg.

Printre factorii de risc ai HTA se enumeră: fumatul, vârsta, sexul masculin, alimentația, sedentarismul, precum si diverse patologii asociate(afectiuni renale, endocrinologice) sau administrarea unor medicamente.

Diagnosticarea hipertensiunii arteriale se face pe baza simptomatologiei, a examenului clinic și a investigațiilor specifice în cadrul unui consult de specialitate.

• Simptomele cauzate de creșterea valorilor tensionale sunt reprezentate de cefalee, amețeli, dureri în piept, tulburări de vedere.
• În cadrul examenului clinic pot fi identificate diverse cauze ale HTA( creștere ponderala, tulburări circulatorii etc)
• Investigațiile specifice constau în măsurarea corectă a tensiunii arteriale, efectuarea electrocardiogramei, a ecografiei cardiace, precum si înregistrarea valorilor tenionale/24h cu ajutorul Holter-ului TA.

Există diverse situații când  diagnosticarea hipertensiunii arteriale, precum și   stabilirea tratamentului medicamentos adecvat  este greu de stabilit, deoarece unii pacienți prezintă valori tensionale oscilante sau prezintă ”hipertensiunea de halat alb”. În aceste cazuri, se recomanda Holter TA/24h, iar în urma rezultatului se va stabili conduita terapeutică.

Insuficiența cardiacă  este o afectiune a inimii, cand aceasta  nu mai este capabilă să mențină fluxul sangvin adecvat nevoilor organismului. Semnele și simptomele includ, de obicei, respiratie ingreunata, oboseala excesiva si umflarea picioarelor. Dificultatea respiratorie se înrăutăteste, de obicei la efort, in timpul somnului sau în poziția culcat si pe parcursul noptii.

Un rol important in diagnosticul insuficientei cardiace il reprezinta ecografia cardiacă care este o metoda neinvazivă prin care se permite vizualizarea cordului, atât din punct de vedere structural, cât și funcțional. Examenul ecografic apreciază un cumul de parametrii, cum ar fi:

-măsurarea cavităților inimii;

-cinetica parietală;

-fracția de ejecție a ventriculului stâng;

-funcția diastolică;

-prezența/absența lichidului în pericard;

-evaluarea structurală și funcțională a aparatului valvular;

-prezența trombilor la nivelul atriului stâng;

Ecografia cardiacă trebuie efectuată și interpretată în cadrul unui consult de specialitate și trebuie facută o dată pe an sau la fiecare șase luni în funcție de rezultat și patologia pacientului.

Bolile cardiovasculare reprezinta cea mai comuna problema a societatii, fiind principala cauză de deces, internare în spital şi handicap fizic la nivelul populaţiei adulte şi vârstnice din Europa.

Persoanele cu boli cardiovasculare sau cu risc cardiovascular ridicat (datorită prezenței unuia sau mai multor factori de risc, precum hipertensiune, diabet, hiperlipidemie sau o boală deja instalată) necesită depistare precoce și gestionare, prin controale medicale periodice, consiliere și medicație, după caz.

Majoritatea bolilor cardiovasculare pot fi prevenite prin combaterea factorilor de risc si modificari ale stilului de viata, cum ar fi : renuntarea la fumat, controale medicale periodice, controlul valorilor tensionale, reducerea nivelului colesterolului, prevenirea sau controlul diabetul zaharat, alimentatie sanatoasa si mentinerea unei greutati optime, incurajarea activitatii fizice, evitarea consumului de alcool si evitarea stresului.

1.INTRODUCERE

Palpitațiile reprezintă senzația subiectivă a ritmului neregulat, aceste acuze fiind din cele mai frecvente în rândul pacienților. De asemenea, anumite aritmii cardiace pot fi depistate prin monitorizare holter sau necesita monitorizare periodică în scop curativ.

2.CE ESTE HOLTER-UL EKG?

Holter-ul EKG reprezină un aparat de dimensiuni reduse care înregistrează activitatea cardiacă timp de 24h, având scop diagnostic și curativ. Montarea aparatului constă în plasarea a șapte electrozi la nivelul toracelui anterior si cuplarea firelor monitorului portabil la acestea. Pe durata purtării aparatului, pacientul nu are voie sa faca duș, să evite contactul aparatului cu apa, să evite contactul magnetic precum și a zonelor de înaltă tensiune. În timpul celor 24h, pacientului i se recomanda efectuarea activităților zilnice obișnuite, nefiind nicio restricție în acest sens.

3.LA CE FOLOSEȘTE MONITORIZAREA HOLTER EKG/24h?

Această procedură este folositoare în scopul depistării unor posibile aritmii cardiace, monitorizarea frecvenței cardiace, excluderea cauzei cardiovasculare pentru un episod lipotimic, sincopal etc, verificarea efectului anumitor medicamente asupra cordului.